Despre mine

Doamne, la cine să mă duc?
Tu ai cuvintele vieţii veşnice.
Şi eu am crezut,
şi am ajuns la cunoştinţa
că Tu eşti Hristosul,
Sfântul lui Dumnezeu.

Cand îmi pun mâna la gură şi stau să ascult ce are Dumnezeu să-mi spună uneori mă pot îngrozi, gândindu-mă că este peste puterile mele să fac ce îmi cere El. Şi aşa trebuie să fie. Dumnezeu îmi dă putere să fac, să înfăptuiesc ceea ce-mi cere. Acesta este lucrul cel mai minunat care mi se poate întâmpla…

Câteodată mă văd plimbându-mă, într-o zi însorită de vară, printr-un lan de floarea soarelui. Îmi place soarele și floarea soarelui! Păsărele gureşe se întrec în apropiere în triluri. Cu fiecare floare pe care ochiul meu o mângâie descifrez mai mult din frumuseţea lui Dumnezeu… Apoi mă aşez pe o piatră, la capătul lanului, obosită de atâta frumuseţe… şi-mi ridic ochii spre cer… De unde-mi va veni ajutorul? Ajutorul îmi vine de la Domnul, care a făcut cerurile şi pământul, cu tot ce este pe el!

Viața însăși a fost asemănată cu un drum, pe care suntem într-o permanentă alergare, copleșiți de dorința fierbinte după liniștea sufletului…

Vă invit să mergem împreună și să ne sprijinim unii pe alții atunci când ne este prea greu, când simțim că ne părăsește liniștea sufletului…

Pe acest blog intenționez să adun meditațiile scrise de-a lungul anilor, din timpul căutărilor mele după liniștea sufletului…

O mai caut încă. Uneori mi se pare că o pierd și atunci mă întorc la Sursă. Nu numai atunci, însă în zilele apăsătoare, tumultuoase, parcă timpul nu-mi mai ajunge pentru mângâierile de care am nevoie și atunci pierd mult din liniștea sufletului…

Din când în când mă simt inspirată și atunci îmi aștern gândurile, pentru liniștea sufletului…

Despre mine, pot să vă spun pe scurt:
Mă întreb adesea cum gândesc unele persoane, când au timp să facă atât de multe lucruri frumoase, când au timp să așeze în pagină (orice fel de pagină ar fi aceasta) toate simțămintele?

M-am născut la Cluj (în 1967) și aici trăiesc de atâția ani!!!…

Sunt căsătorită cu Dorin și avem doi copii: Cristina și Daniel.

Îmi place să fiu cu dragii mei, familia mea, îmi place să vorbim, să glumim, să râdem, să ne rugăm, să vorbim despre Dumnezeu… să ne uităm la filme…

Nu am pretenția că voi fi originală în toate cele pe care le voi posta aici;

De cele mai multe ori o să „link-ez” ceea ce văd la alții și-mi place, ceea ce vreau să nu uit și vreau să vă arăt și vouă;

M-am apucat de treaba asta pe când încă mai aveam o fărâmă de chef de scris, însă mi-a cam trecut;

Chiar, nu știu exact de ce vreau să țin acest blog, poate pentru a promova, cumva grupat „Școala familiei” de care sunt legată sentimental… e emisiunea pe care am realizat-o la Radio Vocea Evangheliei Cluj în anii 2004-2006 și apoi, după ani, când m-am mutat la CREDO TV, descoperind o nevoie în grila acestui post de televiziune, de emisiuni pentru familie, m-am apucat din nou de emisiune, de data aceasta cu mare groază, știind că acum „mă și văd, nu doar mă aud” iar eu detest camerele (foto și video)…  🙂

Îmi place cel mai mult să citesc Biblia, aș citi toată ziua și m-aș gândi la ceea citesc, aș vrea să și vorbesc cu cineva despre ceea ce înțeleg și să-mi spună ceea ce nu înțeleg sau dacă mai vreau lămuriri…

Dacă nu ar trebui să muncesc pentru un salariu, și dacă mi-ar permite buzunarul aș face călătorii în toată lumea și mai ales, prima dată m-aș duce în Țara Sfântă, m-aș documenta „la fața locului” despre istoria Israelului, și toată Biblia aș vrea s-o înțeleg din această perspectivă. Îmi place să pun lucrurile, faptele în context și așa să le analizez.

Aș citi mai multe cărți bune, vrednice de a fi citite și comentate… sunt câteva pe care nu am reușit să mi le fac rost încă, poate pentru că nu m-am ostenit, având atât de multe treburi de făcut…

Îmi place să-i ascult pe oameni cu poveștile lor de viață, cu „Pietre de aducere aminte”, o alta emisiune draga mie de la RVE…

Îmi plac pisicuțele, dar și cățelușii, și puii de găină… Îmi plac desenele animate, cele adevărate, frumoase, nu cele violente.

Îmi propun de ceva vreme să scriu aici  „meditațiile” de care am avut parte și pe care le-am scris pe foi, care vorba aceea, se pot pierde…

Mai sunt multe lucruri care-mi plac și aș vrea să le fac pe îndelete, însă acum nu vreau să vă răpesc clipele prețioase, pe care le puteți petrece citind ceva util, poate chiar de pe acest blog :)… Dați o tură!

Vă mulțumesc pentru vizită,

Ștefania.