Aş face puţin altfel…

descărcareDacă mi-aş putea trăi din nou viaţa… m-aş culca să mă odihnesc atunci când mă simt rău, în loc să pretind că pământul se va opri dacă eu nu voi fi la serviciu pentru o zi.
Aş aprinde lumânarea roz sculptată ca un trandafir, în loc să o las să se prăfuiască și să se schimonosească în cămară.
Aş vorbi mai puţin şi aş asculta mai mult… Mi-aş invita prietenii la masă chiar dacă pe covor e o pată şi canapeaua trebuia ştearsă.
Aş mânca popcorn în camera în care-mi duc musafirii şi nu mi-aş mai face atâtea griji din cauza prafului când cineva vrea să aprindă focul în şemineu.
Mi-aş face mai mult timp să-mi ascult bunicii povestind din tinereţile lor. Au trăit o viață de om împreună și au avut muuulte greutăți.
N-aş mai insista vreodată să mergem cu geamurile maşinii închise într-o zi frumoasă de vară doar pentru că părul meu e proaspăt coafat şi fixat… Aş sta întinsă pe pajişte cu capul pe iarbă. O, cât îmi doresc…
Aş plânge şi aș râde mai puţin uitându-mă la televizoru, şi mai mult privind viaţa…
Dar, cel mai mult, dacă aș avea o a doua şansă la viaţă, aş preţui fiecare moment, l-aş trăi, l-aș savura. Nu m-aş mai agita atât de mult pentru lucruri meschine şi mărunte.

Nu vă faceţi griji din cauza celor care nu vă simpatizează. Nici n-ar trebui să vă intereseze cine ce face… În schimb, putem să ne preţuim prietenii pe care îi avem şi oamenii care ne iubesc; să ne gândim la lucrurile cu care Dumnezeu ne-a binecuvântat, și la ceea ce facem în fiecare zi să ne îmbunătăţim mintea, trupul, sufletul, emoţiile.”

Gânduri bune, dar sunt de învățătură pentru cei care acum pășesc la începutul vieții. Cei mai mulți dintre noi rămânem cu regrete, dar trebuie să ne iertăm pentru greșelile făcute și să apucăm pe calea bună de acum înainte!

Doamne-ajută-ne!

foto – google (tx.)

Neștiință, neputință, necredinţă, regrete, lacrimi…

Într-o zi am înţeles că Dumnezeu îl lasă pe Satana să intervină în viața oamenilor, dar cu o anumită limită, trasată chiar de Dumnezeu. Satana nu are acces nelimitat în viața unui om, este sub restricție. Vezi povestea lui Iov, care nu e o poveste, e istoria lui Iov.

Mă întreb de ce nu știm? De ce nu ne dăm seama întotdeauna de asta, noi credincioșii creștini, și să acționăm în consenedumerire-214x300cință.

Când ne e greu, când dăm de un lucru pe care simțim că nu-l putem face, cum e educația copilului, când întâmpinăm dificultăți, chiar dacă știm o tonă sau zece de teorie, lupta spirituală este foarte puternică și uităm, unii dintre noi, că avem putere să continuăm, dar nu în noi înșine, ci în Dumnezeu. Nici nu trebuie să luptăm singuri, Dumnezeu este cu noi. Domnul Isus a spus: „Nu te teme! Crede numai! Îndrăzniți, Eu am biruit lumea!…” și altele asemenea.

Eu am clacat. Nu mi-am dat seama de fiecare dată de această luptă spirituală și am făcut lucruri necugetate, regretabile… Astăzi mă uit în urmă și nu înțeleg când am pierdut cărarea. Cred că la intersecţia aceea unde era un drum la stânga și altul la dreapta, iar calea cea adevărată era tot înainte, o cale nemaistrăbătută, pentru mine, aceea era calea pe care trebuia s-o apuc, de mână cu Dumnezeu, în genunchi, în lacrimi, în post, în rugăciune, în agonie până la priceperea lucrurilor, până la înțelegerea voii Sale cu privire la mine, la familia ce mi-a dat-o. Nu am înțeles, ceva mi-a scăpat, ceva esențial, de la bun început încă, cu toate că am crezut că am înțeles ce înseamnă să fii femeie, soție, mamă.

O femeie trebuie să înțeleagă ce trebuie să fie o femeie, așa cum și un bărbat trebuie să înțeleagă ce trebuie să fie un bărbat. O femeie trebuie să înțeleagă ce e acela un bărbat, așa cum și un bărbat trebuie să înțeleagă ce e aceea o femeie. Când chestiunile acestea esențiale sunt bine înțelese, perspectivele fiecăruia se schimbă.

Ce puteri are o femeie? Cum să și le conștientizeze? Cum să le dircţioneze?

Ce poate să facă ea cu aceste puteri, ce e bine să facă și ce să nu facă niciodată cu aceste puteri?

Cum se schimbă o femeie din IȘA în ȘARPE?

Căsătoria nu e floare la ureche. Presupune iubire, nu din aceea comună; multă îngăduință, perseverență, renunțare…

Timpul de cunoaștere reciprocă a partenerilor e important. Atât înainte de căsătorie. cât și după căsătorie. Luna de miere nu garantează o cunoaștere adevărată. Cei doi trebuie să vrea să se cunoască, să se descopere unul pe celălalt și să se lase descoperiți reciproc. Chiar e important să se lase să fie vulnerabili.

Când să facem un copil? Când să mai facem un copil? Să mai facem încă unul? Trebuie să planificăm asta sau totul trebuie să vină de la sine? Cum să facem? Ce pare bun pentru alţii e bun şi pentru familia noastră?

Cum se crește un copil? N-aș vrea să-l cresc oricum, ci așa cum intenționează Dumnezeu să fie crescut un copil. Și-apoi, nu doar eu vreau să am un copil frumos, bine crescut, ci și soțul meu vrea să mă ajute să-l creștem frumos. Vrem să-l creștem, vrem să ni-i creștem frumos, în așa fel încât Dumnezeu să fie mândru de noi, de copil, de toți copiii noștri, chiar de El să fie mândru, cât de bine ne-a învățat!

Ce putere are un copil în viața părinților săi? Ce putere au părinții în viața copilului?

Mama care lucrează este mai vulnerabilă? E mai ușor pentru o mamă casnică, care lucrează doar pentru întreținerea casei și creșterea copilului, nu are alt serviciu, să aibă rezultate bune în creșterea și educarea copilului? Oboseala și nevegherea în rugăciune își poate spune cuvântul în ambele cazuri.

Să nu fim doar ascultători uituci! Eu am fost! Regret. Dacă aș avea posibilitatea s-o iau de la capăt aș face altfel în ce privește rugăciunea, răbdarea…

Experienţa îşi poate spune cuvântul. O mamă credincioasă care o învaţă pe fiica sa, naturală sau spirituală, cum să aştepte cu răbdare, în rugăciune, învăţând, viitorul soț; cum să-şi iubească soţul; cum să-și crească copiii; aceea este o mamă bună, o mamă după inima lui Dumnezeu. Cum să fiu o mamă bună?
O mamă îl poate învăţa pe fiul ei aşa cum l-a învăţat mamă-sa pe Lemuel

O soție bună veghează asupra soțului ei în orice moment. Un soț bun veghează asupra soției lui permanent. O familie care se roagă împreună, rămâne împreună. Copiii aleargă de departe la părinți, se vede iubirea în tot ceea ce este acea familie, rugăciunea, sinceritatea, dragostea, grija unul față de altul îi leagă, îi strânge, îi adună.

O mamă pregătește în rugăciune căile copiilor ei. Pregătește viitorul partener pentru copiii săi.

Multe sunt căile pe care le străbate o femeie, o soție, o mamă în rugăciunile ei pentru cei dragi ai ei. Toate se ridică la tronul de har al făcătorului și păzitorului ei. Ea are încredere în El pentru că-L cunoaște. Trăiește cu El.

1 Cuvintele împăratului Lemuel. Învăţătura pe care i-o dădea mamă-sa.
2 Ce să-ţi spun, fiule? Ce să-ţi spun, fiul trupului meu? Ce să-ţi spun, fiule, rodul juruinţelor mele?
3 Nu-ţi da femeilor vlaga şi desmierdările tale celor ce pierd pe împăraţi.
 4 Nu se cade împăraţilor, Lemuele, nu se cade împăraţilor să bea vin, nici voievozilor să umble după băuturi tari;
5 ca nu cumva, bând, să uite Legea şi să calce drepturile tuturor celor nenorociţi.
6 Daţi băuturi tari celui ce piere şi vin celui cu sufletul amărât;
7 ca să bea să-şi uite sărăcia şi să nu-şi mai aducă aminte de necazurile lui.
8 Deschide-ţi gura pentru cel mut, pentru pricina tuturor celor părăsiţi!
9 Deschide-ţi gura, judecă cu dreptate şi apără pe cel nenorocit şi pe cel lipsit.
10 Cine poate găsi o femeie cinstită? Ea este mai de preţ decât mărgăritarele.
11 Inima bărbatului se încrede în ea şi nu duce lipsă de venituri.
12 Ea îi face bine, şi nu rău, în toate zilele vieţii sale.
13 Ea face rost de lână şi de in şi lucrează cu mâini harnice.
14 Ea este ca o corabie de negoţ; de departe îşi aduce pâinea.
15 Ea se scoală când este încă noapte şi dă hrană casei sale, şi împarte lucrul de peste zi slujnicelor sale.
16 Se gândeşte la un ogor şi-l cumpără; din rodul muncii ei sădeşte o vie.
17 Ea îşi încinge mijlocul cu putere şi îşi oţeleşte braţele.
18 Vede că munca îi merge bine, lumina ei nu se stinge noaptea.
19 Ea pune mâna pe furcă şi degetele ei ţin fusul.
20 Ea îşi întinde mâna către cel nenorocit, îşi întinde braţul către cel lipsit.
21 Nu se teme de zăpadă pentru casa ei, căci toată casa ei este îmbrăcată cu cărămiziu.
22 Ea îşi face învelitori, are haine de in subţire şi purpură.
23 Bărbatul ei este bine văzut la porţi, când şade cu bătrânii ţării.
24 Ea face cămăşi şi le vinde, şi dă cingători negustorului.
25 Ea este îmbrăcată cu tărie şi slavă şi râde de ziua de mâine.
26 Ea deschide gura cu înţelepciune şi învăţături plăcute îi sunt pe limbă.
27 Ea veghează asupra celor ce se petrec în casa ei şi nu mănâncă pâinea lenevirii.
28 Fiii ei se scoală şi o numesc fericită; bărbatul ei se scoală şi-i aduce laude zicând:
29 „Multe fete au o purtare cinstită, dar tu le întreci pe toate.”
30 Dezmierdările sunt înşelătoare şi frumuseţea este deşartă, dar femeia care se teme de Domnul va fi lăudată.
31 Răsplătiţi-o cu rodul muncii ei şi faptele ei s-o laude la porţile cetăţii.

 

foto – Google