Te rog, gandeste-te inca o data!

Vad ca nu vrei sa mergi la vot… Referendumul acesta nu are nimic de-a face cu PSD si Dragnea! In fiecare sectie de votare sunt afisele electorale cu ceea ce se voteaza. Legea de revizuire este una singura adoptata de Parlament si aprobata de CCR. Asta pentru  definirea CASATORIEI. Nimic altceva. Nu cred ca vei sa avem in tara ceea ce au altii si acum plang…
Ai dreptate ca nu era momentul pentru acest referendum, dar daca de 3 ani de cand a fost cerut nu a fost facut, a fost neglijat, si acum i-a sosit vremea, ce sa-i faci?
Iar despre multitudinea de treburi nefacute, ce sa zic?! Intotdeauna vor fi lucruri mari de facut!…
Dar acum e vorba despre CASATORIE. Atat. Si e nevoie de referendumul acesta!
Sunt o multime de oameni care il urasc pe Dragnea din toata inima si ar face orice pot ca sa il ingroape ( Iohanis, Basescu, Ponta, Grindeanu, Tudose, Orban…) Oare nu ar fi spus acesti oameni politici, care sunt adverasarii lui Dragnea si ai PSD-ului, si ar fi demonstrat clar ca se face o marsavie?
Nu va lasati atat de usor prostiti! Nu mai stati incremeniti de ura si frica de Dragnea si PSD!
IESITI LA VOT!

Reclame

Cum ar fi fost să ne pese de viitor?

De aici am aflat că în România sunt peste optsprezece milioane de creștini, adică toți credem Biblia, Cuvântul lui Dumnezeu.

Și până azi am suspectat afirmația că românii ar fi creștini într-o proporție atât de copleșitoare… Comportamentul de zi cu zi și încrâncenarea pe boicot din această perioadă mi-a confirmat că totul e o minciună sfruntată…

Începând cu 2 septembrie 2018 am înțeles că nu ai voie să te joci cu mințile oamenilor! Imediat după votarea din Senat s-au ridicat „boicoții”! Au început luptele…

De ce? Nu-i greu de înțeles!

Trecutul nostru ca țară nu a fost plăcut. În toată istoria noastră am fost un neam bătut din toate părțile, apoi am trăit în comunism ca niște animale… Am fost înnebuniți de dorința de a scăpa de manipulare. Am ajuns ca în ’89 să credem că dacă a fost omorât răul acela care ne-a călcat în picioare ne-am scuturat de sub jugul robiei și atunci am luat în brațe o altă Românie; cel puțin așa am crezut, dar s-a dovedit că doar am sărit din lac în puț! Cei de la putere nu se gândeau la noi, poporul, ci la ei, cum să se căpătuiască.

Prezentul nu arată bine. Avem mii de familii disfuncționale, mii de copii abandonați, mii de părinți abuzivi, mii de copii abuzivi, mii de copii abandonează școala din cauză că nu sunt susținuți de părinți să învețe, sunt trimiși să muncească sau nu le pasă de ei… Sistemul medical este praf, învățământul lasă de dorit… Ocrotirea familiei, prin îndemnizații pentru creșterea copiilor, este de asemenea sub orice critică. Alocația copiilor este mai puțin decât alocația pentru un pușcăriaș, care nu-i așa, are dreptul (e om) la hrană bună, casă, masă, tv etc. La fel, alocația pentru mâncarea unui bolnav și altele, șirul poate continua și, dacă vrei, poți adăuga într-un comentariu tot ceea ce te mai deranjează încă și nu mai poți accepta că se întâmplă în țara noastră.

Au fost distruse și nici nu se prevăd alte surse de venit propriu pentru România. Toată industria a fost distrusă și ruinată. Pădurile nu mai există. Șoselele nu s-au modernizat pentru traficul actual, au rămas ca în comunism când trecea o mașină la patru ore pe stradă, autostrăzile lipsesc cu desăvârșire, cele care s-au construit au fost făcute în bătaie de joc! Agricultura e în paragină. Fermierii care se luptă să supraviețuiască nu-și pot vinde marfa în țara noastră, trebuie s-o vândă afară, aici nu primesc destui bani pe produsele lor. Străinii le cumpără pentru că le apreciază. Noi cumpărăm din străinătate. Statul nu se îngrijește să creeze condiții nici pentru micii fermieri, care nu au cum să-și vândă marfa la piețe sau supermarket și ajung să o arunce la gunoi, ori o vând pe preț de nimic la firmele de procesare… Statul se îngrijește să dea salarii tot mai mari doar celor din sistem de stat. Talpa țării, sistemul privat, este jecmănit, îngreunat și privit cu dispreț. Ei să se descurce! Important e să dea bani la stat, pe care, din nou, nu-l interesează că privații nu pot ține pasul la salarii cu el… La privat nu vin banii ca la stat! 🙂

În altă ordine de idei, toți cei care au trecut pe la guvernare au lăsat poporul cu noi așteptări: cei ce vor veni vor face mai bine! Niciodată -a fost așa. Poporul nostru nu a avut parte de politicieni învățați. Dacă au fost, și au fost printre ei oameni cu carte, care au știut să facă politică, aceștia au fost ridiculizați (ce altceva mai bun știe să facă poporul fără carte?!) și au ieșit din bătaia „puștilor prostimii”.

Trecutul a fost rău, prezentul nu arată bine, Cum ar fi să începem să ne pese de viitor? Dar, știți, viitorul nu va arăta bine dacă ne vom bate joc mai departe de ceea ce avem și încă e de preț la noi: familia!

Sursa foto internet

E războiul în toi și nimeni nu vede și nu înțelege

Am primit textul următor pe WhatsApp. Mi-a plăcut și de aceea vi-l împărtășesc:

În ultima clipă s-au sesizat toți pustnicii, călugării de la Athos, tot clerul, călugării și măicuțele din Basarabia și Bucovina lui Ștefan cel Mare, se ridică strămoșii alături de fiii lor! Toți cer să voteze la acest referendum la care îngerii cei mari ne vor considera votul ca pe o mărturisire de credință. Se mișcă țara, se adună oamenii credincioși și românii devin în sfârșit solidari. Avem aici mărturia părintelui Mihail Milea, preot prof. Dr, un erudit și profesor la Seminarul din Buzău, un suflet ales, un înger care are în îngrijire sute de bătrâni și copii abandonați. În anii ‘97 când soldații români din Afganistan se confruntau cu cele mai mari încercări, părintele, într-o inițiativă proprie a încărcat un container cu ajutoare și a plecat spre soldații noștri să le ofere mângâiere și sprijin sufletesc de sărbători. Acest om a fost prin Athos și Basarabia de curând și a venit cu vești:

„În fiecare biserică, în fiecare sanctuar cuvântul lui Hristos s-a auzit astăzi, frații mei, este clopotul ce bate atât de tare. E semn de război! Este cel mai mare război pe care îl duce poporul român pentru că războiul este împotriva familiei. Ce este familia? Este țara, dragii mei!

Zilele acestea, săptămâna trecută, am fost în țară și dincolo de Prut, am trecut pe la mănăstiri, pentru prima dată în istorie, dragii mei, toți călugării, toate maicile vor ieși la vot! Este vot de credință, este vot de mărturisire, este vot de neam românesc. Nu este nimic politic în acest referendum, dragii mei, cum se duce în eroare neamul acesta prin toată mass-media, care nu sprijină familia, sunt dușmanii țării! Politicienii care nu sprijină familia sunt dușmanii țării. E timpul și momentul din urmă, să ne trezim, să ne apărăm familia, să ne apărăm copiii noștri, nepoții noștri.

Dragii mei, dacă nu mergem, vă dau în scris, în 20 de ani, instituția numită “bunici”, “bunei” ca la noi în Basarabia, va dispărea! Nu mai există bunici, nu mai există copii și ne văităm toată ziua că n-avem oameni să ne lucreze, că vin străinii peste noi, că nu mai are cine să aibă grijă de bătrânii noștri și îi dăm pe mâna străinilor, că noi nu mai avem grijă de ai noștri. Ne rămân școlile goale, nu mai are cine păzi țara aceasta, nu mai avem oaste, nu mai avem lucrători, nu mai avem nimic în țara aceasta. Acesta este referendumul, salvarea neamului nostru românesc!

De aceea, dragii mei, vă îndemnăm frățește, părintește, pe toți să înțelegeți: a început războiul! Și e război mare. Război pe viață! dragii mei, se vor ridica morții și vor zice: Ce ați făcut pentru noi, cei de acum 100 de ani? care au luptat pe front, și-au lăsat familia, părinții, pentru ce? să-și păzească și să apere familia și copiii, și noi, astăzi, la 100 de ani, nu ieșim la acest referendum care n-are nimic de-a face cu politica! Asta să ne fie în minte și în suflet, dragii mei, marele adevăr acesta este: este un referendum pentru credința ortodoxă.

14 țări din Europa, din această uniune europeană, au zis „DA” familiei, și sunt de alte religii, iar noi, românii, care ne lăudăm cu această veche credință, stăm indiferenți și pasivi și ne duce mass-media cu atâta dezinformare: „Nu vă duceți, nu ieșiți la vot, pentru că este vot politic”. Nu este vot politic! ci este mărturisire de credință, de sfințenie, la care să ne angajăm, dragii mei, aceasta este mare responsabilitate.

100 de ani au trecut de atunci peste eroii noștri, și mulți poate n-au nici cruce; eu vin din Basarabia și acolo am întâlnit eroi români care au murit pe front ca să salveze Basarabia, pământ românesc, și stau și acum în groapă comună, peste care a fost islaz de vite, și atâtea morminte de eroi; se ridică eroii aceștia, morții aceștia, vii cu sufletul, și ne vor bate obrazul: Ce-am făcut noi? Tăcere? Indiferență? Pasivitate?

De aceea, dragii mei, dacă ies călugării la vot e mare semn. Călugării din Athos, de la Prodromul românesc au cerut și ei să voteze la Consulatul Greciei. Dacă toate consulatele intră în alertă maximă, noi, acasă, ce facem, dragii mei?

De aceea, sfătuiți-vă copiii, nepoții dumneavoastră, rudele dumneavoastră, neamurile dvs., pe cei din bloc, treziții, dragii mei, că este ceasul din urmă! Pierdem lucrul acesta, am pierdut Centenarul, am pierdut valoarea cea mai de preț a neamului românesc și a lui Dumnezeu care a făcut prima instituție din lume, a creat familia: și bărbat și femeie, și l-a numit Adam și a numit-o Eva, și lor le-a zis: “Binecuvântați să fiți, creșteți și vă înmulțiți și stăpâniți pământul” lui Dumnezeu! Și dacă avem familie, viața e pe pământ. Nu avem familie, bărbat și femeie, sfârșitul lumii vine. Dar cum vine, dragii mei, ca la Sodoma și Gomora, cu foc și pucioasă! Doamne, ferește!

Dragii mei, eu am mare nădejde că poporul român, în aceste ultime zile, se va trezi, dragii mei! E atâta ură, vrăjmășie împotriva acestui referendum, dovadă că nu dau voie nici la bannere. La toate referendumurile, la toate organizările de voturi, că sunt parlamentare, că sunt de președinte, se pun afișe peste tot! Toate gardurile, peste tot se pun bannere – e foarte bine să facem publicitate, iar când e vorba de poporul român, de salvarea neamului român ni se interzice a pune bannere, a pune la vedere, mass-media nu ne ajută, dragii mei, dar ne ajută Dumnezeu! vă spun așa și ziceți toți: Mare este Dumnezeu, nu ne lasă Dumnezeu!

Dragii mei, săptămâna aceasta să fie o săptămână de post, de post și rugăciune, dragii mei, să plângem și dacă vom plânge și ne vom ruga pentru această cauză sfântă, nu ne lasă Maica Domnului, nu ne lasă sfinții români, nu ne lasă Hristos, care a murit pe Cruce pentru lumea aceasta. De aceea, dragii mei, vă rugăm să puneți la inimă acest îndemn al Bisericii Ortodoxe Române de aici și de pretutindeni, ca să mergem să spunem “DA”. Unde scrie acolo “DA”, acolo să zicem “DA” și noi, să ne închinăm și să spunem: Doamne, salvează poporul român! Amin.”

Mare este Dumnezeu!
Amin.

Votează „DA”!

La referendumul din 6-7 octombrie 2018 vom avea de răspuns cu DA sau NU la următoarea întrebare: „Sunteți de acord cu Legea de revizuire a Constituției adoptată de Parlament?”

  • Iar Legea de revizuire a Constituției prevede la

Art. I. – „Alineatul (1)  al articolului 48 din Constituția României, revizuită prin Legea nr. 429/2003, aprobată prin referendumul național organizat în zilele de 18-19 octombrie 2003 și republicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 48 * Familia * (1) Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie, pe egalitatea acestora și dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor.”

 Art. II. – Revizuirea Constituției se supune aprobării prin referendum, organizat potrivit dispozițiilor art. 151 alin. (3) din Constituția României, republicată.

 Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților și de Senat, cu respectarea prevederilor art. 151 alin. (1) din Constituția României, republicată.

Lege revizuire

  • Din această Lege se vede că la referendumul din 6-7 octombrie se supune la vot ARTICOLUL 48 alineatul 1, care definește întemeierea familiei, CĂSĂTORIA
  • Punând ștampila de vot pe căsuța „DA”, ești de acord ca în Constituția României, Art. 48 (1) să aibă formularea: „Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie, pe egalitatea acestora și dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor.”
  • VOTEZĂ „DA”!

Voteaza DA

  • Arătăm că credem tot ceea ce e scris în Cuvântul lui Dumnezeu, Biblia.

Dumnezeu să ne binecuvânteze!

Ceasul

Am văzut un om plimbându-se pe cer. L-am întrebat unde merge şi mi-a răspuns că are întâlnire cu Dumnezeu.
– N-ai un ceas? m-a întrebat.
N-aveam.
– Ceasul e capcana timpului, a continuat el. Îmi place punctualitatea, dar nu-mi plac ceasurile. Timpul ar trebui simţit, nu măsurat.
– Ce treabă ai cu Dumnezeu? Şi cum de te poţi întâlni cu El?
– E simplu. Ceri audienţă: nu e nevoie decât de o rugăciune. Spusă din suflet. Aici e cheia: spusă din suflet. Dumnezeu nu se ascunde. Noi ne facem că nu-L vedem. Suntem ocupaţi. Ne umplem sufletul, ca pe o cămară, şi cu ce trebuie şi cu ce nu trebuie. Când nu mai încape în suflet, trecem la sertarul următor: mintea. Înghesuim şi acolo multe. Şi uităm, apoi, să facem ordine. Spuneai că nu ai ceas, nu? Nu vreau să întârzii.
– Ce treabă ai cu Dumnezeu? am repetat eu. Vrei să-I ceri ceva?
– Nu. Vreau să-I mulţumesc că există ‘vocea cerului”.

sursa internet

EXCEPȚIONAL TEXT al părintelui Crin Theodorescu din Lușca, Năsăud

vot-da-237x143.jpg

„De ce voi vota DA la referendum ?

Să fie clar, orice eventuală acuzație de homofobie frizează ridicolul. Nu știu câți dintre cei care se exprimă pe subiect spovedesc gay. Sau îi primesc în vizită. Acum o lună, mi-a sunat telefonul, o voce bărbătească, baritonală, se asigură că eu sunt eu. Confirm. Și-mi zice ”probabil că nu-ți mai amintești de mine, acum 30 de ani ne-am cunoscut la olimpiada de română, faza pe țară, și am avut niște discuții, ți-am păstrat o amintire frumoasă și aș vrea să ne revedem, sunt prin Transilvania, într-un concediu, ce zici?”/”Vai, dar cu cea mai mare plăcere, treceți pe la noi, o să facem plăcinte cu smântână și cumpăr trei metri cubi de bere lichidă!” Noroc că n-am apucat să întreb nimic de soție. Că a venit. Cu prietenul. Niște oameni de-o blândețe și bun simț deosebite. Am mâncat împreună, am răsfoit cărți vechi, amândoi bibliofili (una din puținele pasiuni din adolescență care au osmozat timpul), am spus bancuri, am vorbit despre politică, imigrație, filosofia peripatetică, rețete de ciuperci și cei mai nordici corali din lume. Din când în când, cei doi schimbau priviri blânde, frumoase, conjugale. ”Ea”, zeița casei mele, nici n-a clipit. Suntem de o eternitate împreună, nu mai e nevoie de cuvinte între noi, nici măcar de priviri, fiecare devenind, între timp, extensia conștiinței celuilalt. Și ne-am îmbrățișat toți patru la sfârșit, și au plecat pe drumul lor. Sunt prietenii mei în continuare. Îi însoțesc cu rugăciune oriunde se vor duce. Îi iubesc creștinește, dar asta nu înseamnă că sunt de acord cu felul în care își trăiesc viața.

Nu pot fi acuzat nici de bigotism, rigiditate habotnică ori reflexe mentale premedievale. Stau eu toată ziua cu nasul în cărți despre bizantinism, dar port sandale de trekking la reverendă. Colecționez antichități, dar inventarul lor îl țin în Excel. Și nu cred că mântuirea e după culoare, deși iubesc curcubeul.

Însă sunt lucruri pe care nu le negociez, ever!

Nu-l negociez pe Hristos. Oricât aș tăia din etichetă, cutumă și formă, nu pot eluda un adevăr de necontestat: că o familie înseamnă un bărbat și o femeie. Cu variantele ei, care țin de cutremurele vieții: mame care-și cresc copiii fără soți/ divorțate/văduve, nepoți rămași în brațele bunicilor. Dar, în nici un caz, o familie nu poate însemna un bărbat + un bărbat. Oricât mi-aș concentra acuitatea științifică, ceea ce are el se potrivește perfect cu ceea ce are ea. Dacă mă înțelegeți unde bat. Pur și simplu asta e definiția intrinsecă a unei relații: procrearea, în beneficiul general al societății. Că nu se întâmplă așa mereu, e o altă discuție. Ontologic, bărbatul e mulajul femeii. Nu al unui alt bărbat. Până și clătitele postmoderniste din Vama Veche mărturisesc același adevăr axiomatic: cu ”dânsa-ntr-însa”, nu cu ”dânsu-ntr-însul”.

Știu. Mi s-a transmis, pe toate canalele, că oficializarea căsătoriei dintre persoanele de același sex nu impietează credința mea. Pe bune? În România, legea prevede că o cununie religioasă trebuie precedată, obligatoriu, de cea civilă. Asta înseamnă, implicit, și reversul. E un principiu de drept. Adică îți vin doi bărbați de mână la biserică și-ți cer să-i căsătorești. Știu că pare fantezie, dar se întâmplă, prin alte colțuri de lume. Ce faci? Refuzi? Și dacă te dă în judecată? Plătești amendă sau mergi la închisoare. Se întâmplă deja în Danemarca. Preotul are dreptul să refuze oficierea cununiei, dar episcopul e obligat (prin lege!!!) să găsească un preot cu o conștiință nițel diferită de cartea pe care a jurat la hirotonire, ceea ce e un abuz grosier asupra conștiinței episcopului.

Se prăbușește cetatea dacă definim familia ca fiind un bărbat și o femeie? Au făcut-o deja jumătate din statele uniunii, și nu s-a prăbușit nimic. Nimeni nu hăituiește pe nimeni, fiecare să-și trăiască sexualitatea cum dorește/cu cine dorește/ și de câte ori îl ține libidoul. Ortodoxia e discretă, nu ridică cearceafuri. Dar, în același timp, suntem oameni ai cetății. Și avem o datoria de creștin să mărturisim adevărul revelat. Nu merge cu tăceri, zâmbete discrete, aere de progresiști mistici. Ori ești creștin și crezi în ce ți-a spus El, ori nu ești. Toate până aici.

Păi nu se laudă Uniunea Europeană cu deviza ”Unitate în diversitate”? Unde e diversitatea dacă toți trebuie să ne aliniem acestui val de decerebrare morală?

Și, apropos de hărțuire, vouă chiar nu vă e rușine?

Adică, dacă votez la referendum DA, sunt automat: pesedist fără creier, primitiv medieval, țăran prost, vinovat că pleacă tinerii din țară, că nu se fac spitale, că nu se astupă găurile din asfalt, că se năruie bugetul național, că avem copii în orfelinate și că unii-și pleznesc nevasta pentru că supa nu a avut 42,5 grade Celsius la servire. Toate relele din lume sunt asimilate ”familiei tradiționale”, ceea ce e o demonizare la fel de urâtă ca excesele habotnicilor care au orgasme subliminale rostind cuvântul ”homalău”.

Bine, sunt țăran primitiv, relict medieval, biped logocentrist, popă prost, sunt ce vreți voi să fiu, dar eu de Hristos nu mă las. Și Hristos, ”creștinilor progresiști”, s-a dus la nuntă. Unde era o mireasă și un mire. Mireasa avea sâni și mirele avea un deficit de vin. Asta spune Revelația, nu altceva. Și să vezi încurcătură dialectică, asta spune și biologia!

O să mă duc la referendum să mă sprijin cu ștampila pe căsuța DA. O să o fac în semn de respect pentru matricea etică în care m-am născut, în care am crescut, și în care o să mor. În semn de respect pentru sutele de bunici pe care i-am îngropat cu cruce la cap, îmbrăcați în portul strămoșesc, și pe care, dacă le-aș spune despre căsătoria dintre doi bărbați sau două femei, i-aș muți de uluire. Bunicii noștri, crescuți în ”sâmțul ăl bun” (”bunul simț), în care unul plus una egal viitor, și unul plus unul egal cel mult o tăcere dureroasă.

Puteți să mă ștergeți de pe lista prietenilor, dacă nu vă convine cum sunt și cum gândesc.

Singurul like care mă interesează e din altă rețea.

O să votăm un milion, șase milioane? Puțin îmi pasă. Singur dacă rămân, singur cu El, sunt mulțumit. Cum zice în psalmul 90? ”Vor cădea de-a latura ta mii, dar de tine nu se vor apropia!”

Lumea se schimbă, treaba ei. Singur dacă rămân, cu ai mei, cu potirul și cu prescura, din legea Lui nimic nu schimb.

Și cât sunt cetățean al cetății, spun ce gândesc și pun ștampila unde vreau eu!

Dixit et punctum.”