Fii ca vulturul!

• 

Singura pasăre care va ciuguli un vultur este corbul. Se așează pe spate și îi mușcă gâtul. Vulturul nu răspunde și nu luptă cu corbul. Vulturul nu pierde timp sau energie pentru corb.

Pur și simplu își deschide aripile și începe să se ridice mai sus pe cer. Cu cât zborul este mai înalt, cu atât îi este mai greu să respire corbului.

În cele din urmă corbul cade din cauza lipsei de oxigen.

Nu mai pierde timpul cu corbii! Du-i doar la înălțimea ta și se vor pierde pentru ca nu pot respira același aer.

text preluat

Gânduri și rugăciuni

Schimbări

People will notice the change in your attitude toword them, but won’t notice their behavior thar made you change…

Oamenii vor observa schimbarea atitudinii tale față de ei, dar nu vor observa comportamentul lor, care te-a făcut să te schimbi…

Google

La Calvar

Păcatele mele și ale tale au fost deja purtate de Isus pe CRUCE.
Asta înseamnă că am putea să nu le mai avem asupra noastră, însă depinde de ce vom face noi, fiecare, cu ele.
Încă sunt peste noi, încă ne aparțin, până în momentul când ni le vom abandona la CRUCE, rugându-L pe Domnul Hristos să ne spele de ele, cu sângele Său.

Vino, acum, să ni le mărturisim, să le abandonăm și să nu mai păcătuim!

Google

Mi-a plăcut

„Să nu-ți fie frică de gripa purtată de aer, nici de tusea vecinului, nici de strănutul aproapelui, să nu-ți fie frică de niște mâini murdare, care se apropie de tine, să nu te îngrozești de vestea unei boli, ci să-ți fie frică doar de moartea fără Dumnezeu.

Pentru că suntem cu toții datori cu o moarte, chiar dacă ne vom spăla pe mâini și vom schimba masca la cinci minute, chiar dacă vom mânca doar bio, tot spre moarte ne îndreptăm, dar o moarte cu sufletul curățit de Hristos este o trecere lină spre un liman mai bun, unde Bisericile nu se închid niciodată, unde lacrimi nu mai sunt și unde alții nu-ți vor falimenta munca de o viață printr-o lege.

Fă-ți partea, fii precaut, dar niciodată sub teroarea fricii, care ne slăbește și trupește dar și spiritual!

Să nu-ți fie frică de ziua de mâine, că pandemia aceasta îți va fura pâinea, că locul tău de muncă-ți va fi luat, nu te speria de nicio veste a falimentului. Nici până acum nu omul ți-a dat pâinea, ci Tatăl Ceresc prin om.

El are o sumedenie de moduri de a-ți oferi pâinea, de se va închide o poartă se va deschide alta. Tu ai grijă să nu te preocupi doar de pâinea aceasta pentru trup, ci nu uita Cuvintele Mântuitorului, că noi nu trăim doar cu pâinea din grâu cu șapte semințe, ci cu orice Cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu, iar în Biblie vei găsi o sumedenie.

Să nu-ți fie frică să iubești, să îmbrățișezi, să dai și să primești ajutor, mai importantă decât carcasa aceasta este iubirea din ea.

Degeaba trăiești pe acest pământ dacă trăiești doar pentru un trup ferit de boli. Ai grijă ca nu cumva iubindu-ți propriul trup să uiți de iubirea aproapelui.

Creștinii altor secole îngropau morții omorâți de ciumă, îngrijeau de orfanii acestora luându-i ca și copii ai lor, hrăneau bătrânii abandonați, dădeau apă muribunzilor, schimbau pansamentele infectate, toate acestea le făceau cu aceleași mâini, cu mâinile lor oferite lui Hristos, fără să le pese de sănătatea lor.

Aceasta este reputația creștinilor și nu aceea de fricoși și fugari…”

Anda Manta

HRISTOS A ÎNVIAT!

Un discurs impresionant al lui Denzel Washington despre eșec

,,Am descoperit că nimic nu are valoare în viață dacă nu riști. Nu o să găsești pasiune gândind mic, mulțumindu-te cu puțin.
Sunt sigur că în școli, încercând să alegi ce vei face cu viața ta, oamenii te-au sfătuit să ai tot timpul ceva sigur la care să te întorci, pe care sa te sprijini dar nu am înțeles niciodata acel concept, să am ceva pe care sa mă sprijin când cad, la care să ma întorc.
Dacă o sa mai eșuez , vreau să o fac privind înainte, în felul acesta măcar văd ce m-a doborât. Fără consistență nu veți termina niciodată nimic, așa că faceți ceea ce vă pasionează, riscați, nu vă fie frică să eșuați. Un test vechi de inteligență cerea să unești 9 puncte între ele fără să ridici pixul de pe hârtie, singura modalitate de a o face era să gândești liber, diferit (thinking outside the box) . Nu vă fie frică să gândiți diferit, nu vă fie frică să visați la ceva măreț, nu vă fie frică să eșuați grav, dar amintiți-vă că visele fără țintă , sunt doar vise.
Thomas Edison a efectuat 1000 de experimente nereușite pentru ca al 1001- lea să iasă. Cazi înainte! Cu fiecare experiment eșuat, ești cu un pas mai aproape de succes.
Trebuie să vă asumați riscuri și sunt sigur că ați mai auzit asta până acum, dar vreau să vorbesc cu voi, de ce acest lucru este atât de important.
Veți eșua la un moment dat în viața voastră, acceptați, veți pierde, vă veți simți rău, o să vă faceți de râs , eșecul este inevitabil. Aveți curaj să tindeți spre succes, dar aveți curaj să eșuați?
In cariera mea am eșuat de foarte multe ori. Dar nu am renunțat. Nu m-am mulțumit să rămân pe loc. M-am pregătit din ce în ce mai mult pentru urmatoarea audiție și pentru următoarea și următoarea și m-am rugat și rugat și rugat dar am continuat să eșuez, dar nu a contat, pentru că este o vorbă veche care spune: dacă stai și aștepți lângă frizerie, mai devreme sau mai târziu o să capeți o freză nouă.
Aveți curaj să eșuați? Pentru că dacă nu eșuați înseamnă că nici măcar nu ați încercat să reușiți.
Ca să obțineți ceva ce nu ați avut trebuie să faceți ceva ce nu ați mai facut!
Trebuie să ieșiți să dați vieții tot ce este mai bun din voi. Cea mai bună cale de a afla încotro să o apucați este eșecul. Viața nimănui nu va fi o cale netedă.
Pentru că a vă asuma riscuri este despre ceea ce știți că știți dar și despre ce nu știți, este despre a fi deschiși la oameni și la idei noi. Riscurile pe care vi le luați, oamenii pe care îi întâlniți, oamenii pe care îi iubiți, credința pe care o aveți, acestea vă vor defini. Nu vă descurajați niciodată, nu rămâneți pe loc, dați tot ce aveți mai bun și atunci când veți cădea în viață, aduceți-vă aminte: cădeți privind înainte.”

Nu trage concluzii pripite!

„O bătrână stă la o măsuță într-o cofetărie. Chelnerița aduce meniul și-i cere comanda.
Bătrâna răspunde:
– Cât costă o felie de tort?
Chelnerița răspunde:
– 3 lei.
Bătrâna scoate niște monede din buzunar, începe să numere încet și apoi întreabă din nou:
– … Și cât costă cea mai mică?
Chelnerița devine puțin nervoasă pentru că avea multe mese de servit.
I-a răspuns:
– 2 lei.
– Nu-i nimic, atunci o iau cu plăcere pe cea mai mică, a răspuns bătrâna.
Chelnerița a adus felia de tort enervată și imediat a pus nota de plată pe masă gândindu-se ca nu cumva să plece imediat băbuța și să nu achite.
Bătrâna, după ce a mâncat foarte încet și cu plăcere tortul, s-a ridicat greoi, a pus banii pe masă, a scris ceva pe o foaie de hârtie și a plecat. Pe marginea farfurioarei mai lăsase un plic.

Când chelnerița s-a dus să curețe masa, a observat că bătrâna îi lăsase bacșiș 1 leu.
Emoția și surpriza i-au adus o suferință de nespus în suflet.
S-a întors repede s-o caute pe bătrânică pentru a-i returna bănuțul și a-i mulțumi.
Era prea târziu însă, plecase.
I-a părut rău că a judecat-o ieftin.
Bătrâna avea doar 3 lei și tocmai luase o felie de tort de 2 lei pentru a-i da 1 leu ca dar?!

Apropiindu-se din nou de masă, tânăra observă plicul, pe care îl deschise și descoperi o poză.
Era o fotografie cu chipul mai tânăr al bătrânei ținând în brațe un copil.
Apoi citi un bilet:

„Maria,
Nu mă cunoști… Părinții tăi, acum 20 de ani au avut un accident și au murit. Te-am crescut până la 3 ani, apoi și eu am suferit un accident vascular, iar tu ai fost înfiată. Te-am găsit greu, iar astăzi am văzut-o în tine pe fiica mea. Mare bucurie! Esti la fel de frumoasa! Te iubesc nespus!
Acum plec înapoi la azilul unde stau. Nu mă căuta, nu vreau să deranjez…
Ai aici adresa și o cheie unde vei găsi o locuință cu tot ce îți trebuie. Este a ta și a viitorilor tăi copii…
Nu plânge…
Te îmbrățișez cu mult dor și drag,
Bunica Ana.”

Tânăra izbucni în lacrimi și săruta atât poza cât și scrisoarea.
Cu 1 leu în mână stătea și privea la Ceruri.
După 2 săptămâni de căutări găsi azilul unde stătea bunica.
Când a ajuns acolo cineva o așteptă pe Maria și îi spuse:

– Vă rog să ne iertați. Bunica Ana a plecat la Ceruri acum 4 zile. Știa că veți veni și v-a lăsat câteva cadouri. Vedeți casa nouă de alături? Este construită de ea pentru bătrânii singuri. Ați avut o bunică minunată.

Tânăra se așeză pe un scaun și își cuprinsese fața cu palmele, iar printre ele curgeau lacrimi… Era durerea adâncă pentru bunica ei.

Această poveste reală arată clar că se pot trage concluzii pripite. Înainte de a judeca pe cineva ar trebui să privești „între pereții săi”, să îi cunoști temerile și grijile.
Nu lovi! Nu folosi cuvântul ca o armă, pentru că doare! Vei fi urmărit toată viața de răutatea vorbelor tale… Atunci vei vedea cât de fragil este omul din spatele aparenței.
Vei observa că sunt oameni minunați pe care nu îi cunoști dar îi judeci după aparențe.
Unii copii au fost legănați pe brațele mamelor lor, alții pe brațele bunicilor, sau nu au mai apucat nici o sărutare.
Unii copii dorm nemâncați sau loviți, iar alții mor de foame.
Mergi și sărută mâinile care te-au crescut și educat.”

Povestioară primită pe Whatsapp. 😊