Despre Stefania

Împart și cu tine ce-mi place

Secretul unei vieți fericite.

Yanjel, proprietarul evreu al celei mai renumite brutării din Germania, spunea adesea:
„Știi de ce sunt azi în viața? Eram adolescent în Germania, când naziștii îi omorau pe evrei fără milă. Aceștia ne-au dus cu trenul la Auschwitz.

În timpul nopții, în compartimente, era un frig de moarte. Ne-au lăsat zile întregi în vagoane, fără mâncare, fără pături cu care să ne încălzim. Ningea peste tot. Vântul rece ne îngheța obrajii în fiecare secundă. Eram sute de oameni în acele teribile nopți friguroase. Fără mâncare, fără apă, fără adăpost, fără pături. Ne îngheța sângele în vine.

Lângă mine era un bătrân evreu, iubit în orașul meu.Tremura tot și arăta îngrozitor. Mi-am așezat brațele în jurul lui, pentru a-l încălzi. L-am îmbrățișat puternic pentru a-i da puțină căldură. I-am frecat brațele, picioarele, fața, gâtul. L-am implorat să rămână în viață. L-am încurajat. Toată noaptea l-am încălzit în acest mod pe acest om. Eram eu însumi obosit și înghețat. Degetele îmi înțepeniseră, dar nu am încetat să-i masez trupul acestui bătrân pentru a-l încălzi. Au trecut astfel multe ore. În sfârșit, a venit dimineața, soarele a început să strălucească. M-am uitat în jurul meu să văd alți oameni. Spre groaza mea, tot ce puteam să văd erau niște trupuri înghețate. Tot ce puteam să aud, era o liniște de moarte. Noaptea geroasă îi omorâse pe toți. Muriseră de frig. Numai doi oameni supraviețuiseră: bătrânul și eu. Bătrânul supraviețuise pentru că îl ținusem încălzit iar eu supraviețuisem pentru că îl încălzisem. Îmi permiți să-ți spun secretul supraviețuirii în această lume?

Când tu încălzești inima altora, vei rămâne încălzit și tu. Când tu sprijini, încurajezi și inspiri pe alții, vei descoperi sprijin, încurajare și inspirație și în viața ta.

Dragi prieteni, acesta este secretul unei vieți fericite!”

Am primit acest text pe Whatsapp, mi s-a părut de mare preț acest secret și nu m-am putut abține să vi-l împărtășesc. 🙂

Reclame

Suntem ceea ce gândim.


Vă sugerez acest material pentru a face ordine în gândurile noastre.
Fie să alegem bine!gandesc

Kafka and the Doll, The Pervasiveness of Loss

IMG_20181121_133526.jpgPovestea spune că, într-o zi când mergea prin parcul în care își făcea zilnic plimbările, Franz Kafka a întâlnit o fetiță care plângea. Își pierduse păpușa și era tare dezolată.
Kafka s-a oferit să o ajute să o găsească așa că și-au dat întâlnire a doua zi, în același loc.

Pentru că nu a găsit-o, el a scris o scrisoare pe care i-a citit-o fetiței a doua zi când s-au reîntâlnit.

“Te rog nu plânge după mine, am plecat într-o excursie în jurul lumii. Îți voi mai scrie despre aventurile mele.”

Acesta a fost începutul multor scrisori care au urmat. De fiecare dată când cei doi se întâlneau, Kafka îi citea fetiței aventurile imaginare prin care trecea mult iubita păpușă. Fetița era consolată.

Când întâlnirile lor au a juns la sfârșit, Kafka i-a adus fetiței o păpușă. Aceasta arăta, evident, diferit față de cea originală. Scrisoarea cu care a venit însoțită explica: “Călătoriile mele m-au schimbat”.

Mulți ani mai târziu, fetița, acum fiind o femeie adultă, a găsit în această păpușă un bilețel pe care scria: “Tot ceea ce iubești vei pierde până la urmă. Dar în final, iubirea se va întoarce sub o altă formă.”

Fericirea

SQ_HappinessApartFromHim_750x750.jpg

PSALMUL 4

Către mai-marele cântăreţilor.
De cântat pe instrumente cu coarde.
Un psalm al lui David

Răspunde-mi când strig, Dumnezeul neprihănirii mele, scoate-mă la loc larg când sunt la strâmtorare! Ai milă de mine, ascultă-mi rugăciunea! Fiii oamenilor, până când va fi batjocorită slava mea? Până când veţi iubi deşertăciunea şi veţi umbla după minciuni? (Oprire)
Să ştiţi că Domnul Şi-a ales un om pe care-l iubeşte: Domnul aude când strig către El. Cutremuraţi-vă şi nu păcătuiţi! Spuneţi lucrul acesta în inimile voastre când staţi în pat, apoi tăceţi! (Oprire)
Aduceţi jertfe neprihănite şi încredeţi-vă în Domnul! Mulţi zic: „Cine ne va arăta fericirea?” Eu însă zic: „Fă să răsară peste noi lumina Feţei Tale, Doamne!”
Tu-mi dai mai multă bucurie în inima mea, decât au ei când li se înmulţeşte rodul grâului şi al vinului. Eu mă culc şi adorm în pace, căci numai Tu, Doamne, îmi dai linişte deplină în locuinţa mea.

APARENȚELE ÎNŞEALĂ

Stanford

Această poveste adevărată se întâmpla în America la sfârșitul secolului al XIX-lea. O doamnă şi soţul ei, au coborât din tren în Boston cu intenția de a ajunge la Universitatea Harvard. Erau îmbrăcați destul de modest: ea, într-o rochie de bumbac, el, îmbrăcat într-un costum simplu, nu chiar de cea mai bună calitate. S-au adresat, fără să fi avut o programare prealabilă, secretarei preşedintelui de la Universitatea Harvard. Secretara a ghicit imediat că aceștia veneau de la țară, că erau fermieri, care nu puteau avea nimic de a face cu Harvard.

-Dorimsă-l vedem pe domnul preşedinte, a spus omul încet.

-Îmipare rău, este foarte ocupat, a răspuns secretara.

-Aşteptăm, a replicat femeia.

Ore întregi, secretara i-a ignorat, în speranţa că cei doi, în cele din urmă se vor descuraja și vor pleca. Ei nu au plecat, ceea ce a făcut să crească frustrarea acesteia.

În cele din urmă a decis să-l deranjeze pe preşedinte, deşi era o corvoadă pe care ea mereu o evita.

  • Poate dacă veți vorbi cu ei câteva minute, vor pleca – i-a spus secretara preşedintelui Universităţii. Acesta făcu o strâmbătură de dezgust, şi acceptă. Cu fruntea încruntată, dar cu demnitate, se îndreptă cu pas majestuos spre perechea care aștepta.

Femeia îi spuse:
– Am avut un fiu care a învățat la Harvard timp de un an. El a iubit Harvard-ul. A fost fericit aici, dar acum un an, a murit într-un accident. Soţul meu şi cu mine am vrea să construim ceva, undeva în campus, care să fie în memoria fiului nostru. Preşedintele nu a părut interesat.

-Doamnă, a spus acesta, nu putem ridica o statuie pentru fiecare persoană care a învățat la Harvard şi apoi a murit. Dacă am face-o, acest loc ar părea un cimitir.

-Oh, nu, replică repede femeia, nu dorim să se ridice o statuie. Ne-am gandit că am fi bucuroși să donăm o clădire universității Harvard.

Președintele și-a întors către ei privirea. Se uită scurt la rochia femeii și la costumul lui simplu, apoi exclamă:
– O clădire! Aveți cumva idee cât costă o clădire? Am investit peste șapte milioane și jumătate de dolari în clădirile de aici de la Harvard!

Pentru o clipă femeia a tăcut.
Președintele s-a gândit că poate acum se va putea debarasa de ei.

Femeia se întoarse către soțul său și îi spuse încet:
– Atât de puțin costă o universitate? De ce să nu construim noi de la început una nouă, a noastră?

Soțul său acceptă.

Fața președintelui se întunecă de confuzie și uimire.
Domnul Leland Stanford şi soţia lui s-au ridicat şi au plecat, au călătorit până în Palo Alto, în California, unde au pus bazele universității care le poartă numele, Universitatea Stanford, în memoria unui fiu de care Harvard nu a mai fost interesat. Universitatea “Leland Stanford Junior” a fost inaugurată în 1891, în Palo Alto. “Junior”, deoarece onora memoria fiului bogatului latifundiar. Acesta era ‘memorialul‘ său.

În ziua de astăzi universitatea Stanford este pe locul întâi în lume, mai sus decât Harvard.

Poveste cu tâlc

Se spune că era odată o furnică ce venea în fiecare dimineață veselă la muncă. Îi plăcea ce făcea, muncea cu drag și spor și, mai ales, era fericită.

Șeful, Leul, era surprins că furnica lucrează așa de bine fără să fie supravegheată. I-a venit o idee: dacă furnica producea așa de mult singură, fără să fie supravegheată, sigur va produce și mai mult dacă va avea un șef direct. Astfel a fost angajat Gândacul. Acesta avea experiența în supravegherea muncitorilor și era cunoscut pentru faptul că scria niște rapoarte excelente. Prima decizie a Gândacului a fost să instaleze un ceas de pontaj. Apoi, și-a dat seama că avea nevoie și de o secretară ca să-l ajute să scrie rapoartele lui minuțioase. Așa că, a angajat-o pe Păianjen. Păianjenul avea grijă de arhive și răspundea la telefon.

Leul era foarte mulțumit de munca Gândacului, rapoartele lui erau excelente, așa că i-a spus că și-ar dori și rapoarte de producție și analize ale trendului pentru a le putea folosi în ședințele viitoare.

Gândacul și-a luat munca în serios, așa că i-a cerut Leului un computer de ultimă generație, imprimantă modernă și un angajat care să se ocupe de departamentul de IT. Așa a fost angajată Musca.

Între timp, Furnica, care mai demult venea la muncă cu plăcere și era tare productivă a ajuns să semneze tot felul de rapoarte zilnice și să participe la ședințe lungi și plictisitoare care îi luau cea mai mare din timpul de lucru. Văzând-o, Leul a considerat că mai are nevoie de o persoană care să se ocupe de departamentul unde lucra Furnica. Astfel a fost angajată Cicada.

Cicada, în prima zi de lucru și-a cumpărat un scaun ergonomic și un covor pentru biroul ei nou. A doua zi a cerut un computer și un asistent personal pentru a putea face planul de optimizare a muncii și bugetului.

Departamentul unde lucra Furnica a ajuns un loc extrem de trist. Nimeni nu mai lucra cu drag și spor, iar stresul afecta productivitatea.

Leul a observat că în departamentul unde lucra Furnica a scăzut productivitatea așa că a angajat Bufnița, un expert ce va veni cu soluții ce creștere a productivității.

Bufnița a analizat ce a analizat și la sfârșit a ajuns la concluzia că departamentul furnicii are prea mulți angajați.

Ghiciți pe cine a concediat Leul? Pe furnică! Pentru că era un angajat cu o atitudine negativă și îi lipsea motivația.

Uniuni fără lege!

Circulă pe WhatsApp un VIRAL:
„* GAY MARRIAGE ESTE ANULAT. *
* STRASBOURG, FRANȚA. * – * Cea mai importantă instanță pentru drepturile omului din lume a declarat în unanimitate că „nu există nici un drept la căsătoria homosexualilor”. Cei 47 de judecători din cele 47 de țări ale Consiliului Europei, care alcătuiesc inima Curții de la Strasbourg * (instanța de cele mai importante drepturi ale omului din lume), * au emis o declarație de mare importanță, care a fost și este surprinzător dezactivat pentru progresivismul informațional și zona sa de influență.
De fapt, * în unanimitate, toți 47 de judecători, * au aprobat verdictul care spune că „nu există nici un drept la căsătoria homosexualilor”.  – Avizul sa bazat pe un număr nesfârșit de considerații filosofice și antropologice bazate pe ordinea naturală, bunul simț, rapoartele științifice și, bineînțeles, legea pozitivă. – În această din urmă hotărâre sa bazat în principal pe * Articolul nr 12 din Convenția europeană a drepturilor omului. * Acest articol este echivalent cu articolele tratatelor privind drepturile omului, ca și în cazul 17 al Pactului de San Jose și Nr. 23 din Pactul internațional privind drepturile civile și politice. În rezoluția istorică și nimic pe scară largă, Tribunalul că noțiunea de familie include nu numai * „conceptul tradițional al căsătoriei, și anume unirea dintre un bărbat și o femeie“ , de asemenea, a spus că nu ar trebui să fie impusă obligația guvernelor de a deschide căsătoria cu persoane de același sex.” În ceea ce privește principiul nediscriminării, Curtea a adăugat, de asemenea, * că nu există nici o astfel de discriminare, deoarece * * „Statele sunt libere să rezerve căsătoria doar cuplurilor heterosexuale.“ * Acest tip de știri, trebuie să-l răspândim, pentru că vor fi cei care nu vor ca oamenii să afle. LET’S VIRAL! *”

Ion Coja spune că ”mesajului nu este de actualitate decât în măsura în care mediile noastre de informare n-au suflat nimic nici în 2012 și nici în 2016 când, într-adevăr, în doua cauze distincte, Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strassbourg a categorisit căsătoriile între persoane de același sex ca nefăcând parte din drepturile omului și a precizat că statele membre ale UE nu sunt obligate să garanteze un astfel de drept pentru cetățenii lor. Să nu uităm că inclusiv ONU a adoptat o poziție similară în urmă cu câteva luni și să îndrăznim să fim mai vocali în împrejurările când curlesbiștii nu-și văd în liniște de meteahna lor…”

CEDO, cea mai importantă instanță pentru drepturile omului din lume a declarat în unanimitate că „nu există nici un drept la căsătoria homosexualilor”.
Cei 47 de judecători din cele 47 de țări ale Consiliului Europei, care alcătuiesc inima Curții de la Strasbourg, au emis o declarație de mare importanță. În unanimitate, toți 47 de judecători, au aprobat verdictul care spune că „nu există nici un drept la căsătoria homosexualilor.
Avizul s-a bazat pe importante considerații filosofice și antropologice bazate pe ordinea naturală, bunul simț, rapoartele științifice și, bineînțeles, legea pozitivă. (În țara noastră nu au fost acceptate astfel de considerații în timpul dezbaterilor din campania pentru Referendum!)
Această hotărâre s-a bazat în principal pe Articolul 12 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului: „Începând cu vârsta stabilită prin lege, bărbatul și femeia au dreptul de a se căsători și de a întemeia o familie conform legislației naționale ce reglementează exercitarea acestui drept”.
În rezoluția istorică și nimic pe scară largă, Tribunalul arată că noțiunea de familie include nu numai „conceptul tradițional al căsătoriei, și anume unirea dintre un bărbat și o femeie“, ci și specificația că nu ar trebui să fie impusă obligația guvernelor de a deschide căsătoria cu persoane de același sex. „În ceea ce privește principiul nediscriminării, Curtea a adăugat, de asemenea, că nu există nici o astfel de discriminare, deoarece „statele sunt libere să rezerve căsătoria doar cuplurilor heterosexuale”.
Confirm autenticitatea ştirii. Sunt surprinsă că știrea este datată 9 iunie 2016! Iată, această decizie există de atâta vreme și până în prezent nu a ajuns la cunoştinţa opiniei publice. Într-adevăr, decizia stipulează că pretinsul drept la căsătorii între persoane de acelaşi sex nu este cuprins în drepturile omului, conform Cartei Europene a Drepturilor Omului, nici în baza articolului 8, referitor la dreptul de viaţă şi familie privată, nici în baza articolului 12, referitor la dreptul la căsătorie şi la întemeierea unei familii. Aceasta deoarece articolul 12 consfinţeşte conceptul tradiţional al căsătoriei, care este uniunea între un bărbat şi o femeie, astfel încât statele nu pot fi obligate să accepte căsătoriile între persoane de acelaşi sex.
Cele 47 de state membre ale Consiliului Europei au libertatea de a accepta fiecare în legislaţia lor căsătoriile între persoane de acelaşi sex. Dar, extrem de important, nu pot fi obligate la aceasta de nicio instanţă mai mare, cum ar fi Uniunea Europeană!
De aceea, referendum-ul cerut de peste trei milioane de români trebuia să meargă mai departe, pentru a împiedica, CONSTITUŢIONAL, posibilitatea ca, la un moment dat, un parlament într-o anumită componenţă, să legifereze în România căsătoriile LGBT!

Referendumul a avut loc, dar n-a fost validat, prin neparticiparea numărului necesar de votanți la urne! Din această cauză vom mai avea mult de luptat pentru a ne apăra de ceea ce puteam rezolva cu un VOT!

Se pare că tinerii care se mai află în România, influențați de persoane, care odată s-au dovedit cu capul pe umeri, dar zilele trecute au devenit radiante pentru apărarea dorințelor comunității LGBT+ din România și din lume până la urmă, tinerii noștri așadar, au ignorat mesajele celor care care îi sfătuiau să se gândească la viitorul sănătos al lor și al omenirii. Tinerii noștri plecați la muncă în străinătate au fost masiv la vot tocmai pentru că prin țările în care sunt la muncă văd ce se întâmplă, ce înseamnă să deschizi un pic ușa LGBT+-iștilor.

Nu vă opriți! Insistențele lor sunt de actualitate și vor să intre în grădinițe și școli. Vor să-și facă mendrele în toate țările tulburate!

Iată încă câteva articole pe aceeași temă:
http://www.culturavietii.ro/2016/06/10/cedo-confirma-inexistenta-unui-drept-la-casatoria-intre-persoane-de-acelasi-sex/
http://www.culturavietii.ro/2014/11/11/drepturile-omului-acompaniaza-omul-nou-interviu-cu-gregor-puppinck/
http://www.culturavietii.ro/2015/05/15/uniunile-homosexuale-si-curtea-europeana-a-drepturilor-omului/
https://www.telegraph.co.uk/news/religion/9157029/Gay-marriage-is-not-a-human-right-according-to-European-ruling.html