PRIMĂVARA

Primăvara își are rădăcinile în palmele Celui mai mare Creator. Da, înainte de toate a existat un Dumnezeu care a modelat fiecare fir de iarbă, El Însuși a sădit prima grădină din Univers, cea a Edenului. Și tot din palmele Lui, primăvara renaște în fiecare an, în palmele Lui poți să renaști și tu. Așează-te doar… în căușul palmei Lui și lasă-L să aducă primăvara în inima ta!

Doamne, în sufletul meu e o primăvară adâncă, în care cuvintele mele înfloresc pentru Tine spunându-Ți cât de mult Te iubesc. În mine… privesc iarba cum crește și spun despre Tine că ești un Creator minunat. Semințele de adevăr pe care le-ai ascuns în pământul bun al inimii mele încolțesc acum sub ploaia binecuvântărilor Tale.

Doamne, Te descopăr așa de minunat în văile întunecoase ale inimii mele, acolo unde pașii Tăi n-au încetat să-mi fie alături. Când ai pășit pe tărâmurile noi ale inimii mele, ai adus cu Tine curcubeul – semn al dragostei Tale pentru mine. Soarele a apărut dintre nori și spun despre Tine că ești lumina vieții mele, Tu ești primăvara mea. În Tine și din Tine renasc în fiecare an, în fiecare zi. Mă gândeam de ce-mi văd viața așa de frumoasă, de ce am atâta bucurie și pace în inimă.

Ei bine, pentru că Tu mi-ai dat gânduri frumoase, pentru că Tu m-ai învățat cum să zâmbesc chiar și-atunci când sufletu-mi plânge, pentru că Tu m-ai învățat că merită să sper și să am încredere în Tine. E minunat să te știi acceptat și iubit necondiționat. Tu faci asta într-un mod așa de minunat.

Te voi lăsa să-mi șlefuiești colțurile inimii pentru că mi-o doresc desăvârșită. Mi-ai spus să-mi păzesc inima mai mult decât orice căci din ea ies izvoarele vieții. Da, într-adevăr, din inimă ies izvoarele vieții, iar când îți dorești o altfel de viață nimic nu se poate compara cu pacea și bucuria pe care o dai Tu.

Mulți se întreabă ce câstig dacă te am pe Tine… Ei bine, le-aș spune că ceea ce sunt se datorează Ție. Și dacă văd în mine ceva ce ar semăna cu o fărâmă de speranță, atunci să știe că Tu mi-ai aprins-o în suflet.

Te invit, pe tine care citești acum, să cauți în adâncul tău bucuria primăverii și a Creatorului ei și să te bucuri împreună cu mine, lăsând primăvara să-ți înflorească în suflet făcându-l mai frumos, mult, mult mai frumos.

În fiecare an, primăvara îmi amintește de noi începuturi. Primăvara îmi dă putere să renasc, gândurile mele renasc, inima mea renaște. Dar ce e mai minunat e că în spatele acestui spectacol măret stă Dumnezeu. Și, mai mult decât întreaga natură, îl admir pe Dumnezeu.
Câtă frumusețe, câtă prospețime în dragostea Lui.
Da, acum știu, m-am îndrăgostit din nou de Dumnezeu.

Azi, când ți-ai deschis ferestrele inimii, a intrat în sufletul tău primăvara. Bătăile inimii tale sunt, de fapt, bătăile inimii pământului care a dat naștere primelor fire de iarbă. Pământul vibrează. Și inima ta vibrează. Odată cu primăvara a intrat în sufletul tău prima rândunică trimisă de Dumnezeu să-ți aducă prima ploaie de binecuvântări. Ai cules din grădină ghiocei. Să-ti aducă pace și liniște. Iar primele raze de soare să-ți alinte privirile. Prima aripă de vânt ți-a adus mirosul proaspăt al ierbii și un zâmbet pe buze. După ploaia de binecuvântări, pe cerul inimii tale a apărut curcubeul ca semn al fericirii. Condamnat mereu la biruință, mergând de mână cu Domnul, simțind mereu în pieptul tău iubirea Lui vei avea o primăvară binecuvântată, un an binecuvântat, o viață binecuvântată. Tânjeste după dragostea divină a cerului și vei fi mereu binecuvântat. Lasă primăvara să-ți pășească în suflet.

Aș vrea să închei cu gândurile lui Osea. Să cunoaștem, să căutăm să-L cunoaștem pe Domnul , căci El se ivește ca zorile dimineții și va veni la noi ca o ploaie, ca o ploaie de primăvară care udă pământul. Fie ca într-adevăr Domnul Isus să vină ca o ploaie de primăvară udând pământul inimilor noastre. Fie ca roua Duhului Sfânt să se aseze pe petalele florilor de pace și bucurie sădite în noi de Însuși Dumnezeu!

Scrie-ți pe tăblița inimii tale: Primăvara a adus în inima mea renaștere! Sunt un alt om!
Respir aerul proaspăt al cerului ascuns în mine și mă bucur că L-am cunoscut pe Marele Creator al Universului, Creatorul meu.
 

Ștefania

Reclame

Muzică atunci când bate vântul

Am citit despre un baron german care a întins în paralel mai multe fire de sârmă între cele două turnuri ale castelului. Făcând lucrul acesta el a sperat să construiască o uriașă harpă eoliană – un instrument minunat care scoate sunete minunate atunci când aerul în mișcarea lui întretaie corzile ei.

La început nu auzea nimic, fiindcă nu bătea vântul. Curând însă a început să bată o briză ușoară și baonul a putut să audă muzica stinsă a harpei. Dar suntele cele mai frumoase și mai armonioase nu s-au auzit până când puternicele și vijelioasele vânturi de iarnă nu au izbit în fire. Atunci o muzică glorioasă umplea spațiul dintre cele două turnuri și valea de dedesupt. Cele mai frumoase sunete se nășteau pe timp de furtună.

Ceva similar se poate întâmpla și în viețile noastre. Deseori descoperim că atunci când furtunile necazului și ale împotrivirilor bat cel mai tare, noi beneficiem cel mai mult de harul și de îndurarea lui Dumnezeu. Dacă aceste dificultăți n-ar “lovi deloc în corzile”vieții noastre, Dumnezeu nu ar avea prilejul să ne arate biruința pe care numai El ne-o poate da.

Te-ai zbătut vreodată să înțelegi de ce ți se întâmplă lucruri rele? Te-ai săturat de furtunile vieții? Nu te mai zbate ci lasă-L pe Dumnezeu, Tatăl nostru din ceruri, să producă în viața ta calități asemănătoare cu cele pe care le-a avut Hristos. Încercările și dificultățile te pot aduce la o stare de maturitate, iar vânturle de împotrivire creează muzică în viața ta prin care să-L slăvești pe Dumnezeu și care să fie o binecuvântare pentru alții.

Cei care-L binecuvântează pe Dumnezeu în încercările lor vor fi binecuvântați de Dumnezeu prin ele!

Ștefania